Noutati

donare sange muntenia hospital 2

Fiecare strop de sange este un strop de viata! Si cine poate sti asta mai bine decat cei care lucreaza intr-un spital. Cu indemnul "DONEZ O DATA – SALVEZ 4 VIETI!", MUNTENIA HOSPITAL organizeaza o noua campanie de donare de sange in ziua de luni, 8 aprilie 2019, intre orele 8:00 - 13:00, la sediul spitalului.

 

Alaturi de personalul medical, prietenii MUNTENIA HOSPITAL sunt asteptati din nou printre donatori, inscrierea pe liste putand fi efectuata la Call Center 0248-948 si la Receptia spitalului.

 

donare sange muntenia hospital

Donarea va avea loc in conditii de siguranta si confort, in sectia de hematologie a modernului spital din Pitesti, MUNTENIA HOSPITAL. La fel ca si in cazul campaniilor de donare sange desfasurate in trecut, evenimentul beneficiaza de sustinerea Centrului de Transfuzie Sanguina Arges. Medicii si personalul Centrului de Tranfuzii vor efectua operatiunile de recoltare a sangelui, in timp ce asistentii medicali ai Muntenia Hospital se vor ocupa de informare, pre-consultul initial si completarea chestionarelor de selectie.

 

Nu este nevoie sa fii medic pentru a salva vieti! Sangele donat de o persoana poate ajuta alte patru vieti aflate azi in nevoie. Anual, transfuziile de sange salveaza milioane de vieti, in situatii dificile in care ne putem regasi fie noi, fie cei dragi noua: victima a unui accident de circulatie, mama care trece printr-o nastere dificila, copil aflat in chimioterapie, nou-nascut prematur sau varstnic suferind de anemie.

 

Ca intotdeauna, ne asteptam ca pitestenii cu suflet mare sa ne fie din nou alaturi in incercarea de a salva cat mai multe vieti, donand sange sau ajutandu-ne sa promovam aceasta campanie.

 

Beneficiile oferite donatorilor de sange si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pot fi consultate aici .

Electroencefalografia (EEG) este un tip de investigatie medicala ce detecteaza activitatea electrica a creierului prin intermediul unor mici discuri metalice, numite electrozi, ce se ataseaza de scalpul pacientului. Celulele cerebrale comunica permanent intre ele prin impulsuri electrice, chiar si in timpul somnului, activitatea lor fiind pusa in evidenta prin grafice.

EEG poate pune in evidenta aspectele anormale in activitatea creierului, fiind folosita pentru diagnostic in neurologie in principal, dar si in psihiatrie, ATI sau neurochirurgie, avand un aport deosebit in diagnosticul epilepsiei.

eeg muntenia dr simona matei

Cand este indicata electroencefalografia (EEG)

EEG este utila pentru depistarea urmatoarelor tipuri de afectiuni:

* Crize de pierdere a constientei

* Cefalee

* Traumatisme cranio-cerebrale

* Tumori cerebrale

* Disfunctionalitati ale creierului ce pot avea o multitudine de cauze, precum encefalopatia

* Inflamare a creierului (encefalita)

* Atac cerebral

* Tulburari de somn

EEG mai este folosita pentru a confirma moartea cerebrala a unui pacient aflat in coma persistenta. De asemenea, EEG poate fi utilizata  in aprecierea gradului de profunzime a comelor, spre exemplu pentru atingerea nivelului optim de anestezie pentru pacientul aflat intr-o coma indusa artificial.

Care sunt riscurile electroencefalografiei (EEG)

Este o investigație neinvaziva, ce se poate efectua in stare de veghe dar si de somn. Se poate realiza in mod repetat deoarece nu este nocivă pentru pacient, nu iradiază, nu electrocuteaza si nu doare.

Cum se desfasoara electroencefalografia (EEG)

Pacientul nu resimte vreun disconfort notabil pe parcursul investigatiei, deoarece electrozii nu creeaza nicun fel de senzatie, ei inregistrand doar activitatea cerebrala.

Initial, specialistul masoara capul pacientului si marcheaza scalpul cu un creion special pentru a indica pozitiile unde vor fi atasati electrozii. Aceste zone pot fi tratate cu o crema ce permite imbuntatirea calitatii inregistrarii. Apoi electrozii sunt atasati cu ajutorul unui adeziv special, in unele cazuri  locul adezivului fiind luat de o casca speciala. Ulterior, electrozii sunt conectati la un instrument ce amplifica undele cerebrale, permitand astfel inregistrarea acestora in computer.

Odata ce electrozii sunt plasati, EEG dureaza de obicei un minut. Pentru anumite afectiuni, pacientul trebui sa doarma pe durata testului, caz in care procedura va dura mai mult.

Dupa test, specialistul indeparteaza electrozii. In cazul in care nu a fost administrat niciun sedativ in prealabil, pacientul nu va resimti niciun efect secundar, fiind capabil sa-si reia imediat activitatea. In caz contrar, va fi necesar un timp pentru ca efectul sedativului sa se poata disipa, motiv pentru care pacientul va trebui sa-si ia precautiile indicate pentru acest tip de medicament.

Care sunt rezultatele electroencefalografiei (EEG)

Informatiile colectate pe durata testului sunt interpretate de medicii specializati in analize EEG, iar concluziile acestora sunt puse la dispozitia medicului care  recomandat efectuarea investigatiei, putand fi uneori discutate si cu pacientul.

Dr. SIMONA MATEI, Medic Primar Neurologie, cu competenta ultrasonografie Doppler vase cervicocerebrale si competenta Electroencefalografie, efectuează la Muntenia Hospital EEG la adult, in stare de veghe cu stimulare luminoasa si hiperventilatie.

Hipertensiunea, sau tensiunea arteriala crescuta, este astazi cea mai raspandita forma de boala cardiovasculara, a carei prezenta creste semnificativ riscul de aparitie al bolilor cardiace si renale, precum si al accidentelor vasculare cerebrale.

Conf. Dr. Adrian Tase, Medic Primar Cardiologie, ne spune: „Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, bolile cardiovasculare erau destul de rare. Odata cu urbanizarea si tehnologizarea, incidenta afectiunilor inimii a crescut progresiv. Concomitent, stiintele medicale au facut progrese remarcabile, descoperindu-se medicamente eficiente, interventiile cu stent, operatiile de bypass. Hipertensiunea arteriala afecteaza in prezent mai mult de 40% din populatia adulta a tarii noastre. Se estimeaza ca, in doar cativa ani, normo-tensivii vor deveni minoritari. Din fericire insa, dispunem in prezent de un arsenal medicamentos impresionant pentru tratamentul hipertensiunii.”

Ce este hipertensiunea

Tensiunea arteriala este forta exercitata asupra peretilor arterelor de catre sangele care circula in corp, la fiecare bataie a inimii. Asa cum aerul comprimat introdus cu prea mare presiune poate sparge camera unei roti de bicicleta, tot asa si hipertensiunea deterioreaza arterele, ducand la afectiuni ce pun astfel viata pacientului in pericol.

Conf. Dr. Adrian Tase: „In ultimii ani observam o crestere alarmanta a prevalentei bolilor cardiace la populatia de care ne ocupam, respectiv din Europa de Est. In primul rand mentionez hipertensiunea arteriala, care afecteaza aproape jumatate din adultii Romaniei. In al doilea rand, infarctul miocardic acut, care afecteaza anual circa 200 pacienti argeseni. Apoi fibrilatia atriala, cea mai frecventa aritmie cardiaca si, in sfarsit, insuficienta cardiaca, un motiv serios de invaliditate.”

1

Care sunt cauzele si factorii de risc pentru hipertensiune

Desi nu se cunosc cauzele hipertensiunii primare, sau esentiale, stim insa ca factorii de risc includ obezitatea, consumul excesiv de alcool, fumatul si istoricul medical familial. De asemenea, hipertensiunea mai este asociata si cu diabetul, stressul si sedentarismul. Conf. Dr. Adrian Tase: „Observatiile noastre, corelate cu datele internationale, arata ca bolile cardiovasculare nu mai apar exclusiv la varstnici, ci afecteaza adesea adulti de varsta medie si uneori chiar tineri. Acest fapt impune un stil de viata fara tutun, cu miscare in aer liber, alimentatie fara excese de sare, zahar, grasimi, precum si evitarea stresului.”

Care sunt simptomele de hipertensiune

In multe cazuri, hipertensiunea nu are simptome notabile pentru pacient, motive pentru care a fost supra-numita si „ucigasul tacut”. Nedepistata, boala ataca sistemul cardiovascular si organele interne, precum rinichii. Sa observam ca tensiunea arteriala poate varia periodic in functie de nevoile organismului. Spre exemplu, este absolut normal ca valoarea acesteia sa fie mai crescuta in perioadele de stress sau activitate fizica mai intensa, si sa scada in timpul somnului. Prin urmare, hipertensiunea nu poate fi diagnosticata printr-o simpla masurare a tensiunii, ci este nevoie de un consult medical.

„Orice persoana peste 40 de ani este bine sa se prezinte la medic pentru o evaluare cardiaca. Iar cei care prezinta dureri in piept, respiratie grea, palpitatii sau cresteri ale valorilor tensionale, indiferent de varsta, trebuie sa ajunga urgent la cardiolog.” ne recomanda in final Conf. Dr. Adrian Tase.

La Muntenia Hospital Pitesti, se pot realiza programari la departamentul de Cardiologie prin telefon la Call Center 0248-948. Serviciile medicale in specialitatea cardiologie disponibile la Muntenia Hospital Pitesti:

  • Consultatie cardiologie
  • Consult cardiologic complet (clinic, EKG, ecografie cardiaca)
  • Ecografie cord 2D+Doppler
  • Montare, monitorizare, interpretare holter
  • EKG/TA EKG de efort cu interpretare
  • EKG de repaus cu interpretare
  • Ecocardiograf Vivid T8 Pro R2

 Una dintre cele mai frecvente investigatii in sfera gastrointestinala o reprezinta colonoscopia. Desi multi pacienti se tem de ea, atunci cand medicul nostru le explica foarte clar cum decurge, teama dispare, iar pacientii o trateaza ca pe orice alta investigatie medicala. De aceea l-am rugat pe domnul Dr. UMAR SHAMIN, Medic Specialist Gastroenterologie la Muntenia Hospital Pitesti sa ne raspunda la cateva dintre cele mai frevente intrebari legate de colonoscopie:

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este procedura prin care medicul examineaza colonul cu ajutorul unei colonoscopului, pentru a depista polipi, tumori sau alte formatiuni anormale care pot duce la aparitia unor afectiuni precum cancerul colorectal. De asemenea, colonoscopia este aplicata pentru diagnosticarea sindromului de colon iritabil, a diverticulozei, precum si altor forme rare de colita.

Ce este colonoscopul?

Colonoscopul consta intr-un tub flexibil, cu diametrul de un centimetru, prevazut cu o camera video cu fibra optica, si dispozitive de introducere si absorbtie a aerului. Instrumentul permite medicului sa examineze vizual atat colonul, cat si extremitatea, adiacenta acestuia, a intestinului subtire.

Cand si cui i se recomanda colonoscopia?

Medicii recomanda ca toti barbatii si femeile sa efectueze o colonoscopie sau o procedura similara de screening gastrointestinal, la fiecare 10 ani incepand cu varsta de 50 de ani. Cei cu antecedente familiale de cancer de colon sau polipi de colon precoce trebuie examinati mai devreme, cu cel putin 10 ani inainte de cea mai mica varsta de manifestare in familie a acestor afectiuni.

Cine efectueaza colonoscopia?

1

Desi este o procedura larg utilizata de medici din toate specialitatile, colonoscopia este efectuata de obicei de specialisti in gastroenetrologie, proctologie si chirurgie colorectala.

In ce consta colonoscopia?

Pe durata colonoscopiei, medicul plaseaza colonoscopul in rect, investigand astfel colonul pentru a depista inflamatii, sangerari, tumori, ulcere, polipi sau alte astfel de simptome sau formatiuni anormale. Atunci cand aceste formatiuni sunt depistate, medicul poate folosi colonoscopul pentru a le indeparta, probele recoltate fiind supuse biopsiei pentru a se determina daca au o natura pre-canceroasa sau canceroasa.

Cum se desfasoara colonoscopia?

Rareori colonoscopia este foarte dureroasa, fiind efectuata intr-un interval cuprins intre un sfert de ora si o ora. Pentru inceput, pacientul primeste un halat si este rugat sa stea orizontal, culcat pe partea stanga. Apoi, medicul efectueaza un examen rectal cu ajutorul degetului, verificand in anus posibilitatea existentei vreunui blocaj de natura sa obstructioneze inaintarea colonoscopului. Ulterior verificarii, si in absenta oricarui obstacol, colonoscopul este introdus lent pe toata lungimea colonului.

Marea majoritate a colonoscopiilor sunt efectuate cu un nivel redus de anestezie, de la minim la moderat, anestezicul fiind oferit de medic. In cazul in care pacientul sufera de tulburari severe de anxietate, probleme cardiace sau pulmonare, medicul poate recurge si la o anestezie mai profunda prin care sa contracareze eventualele reactii nedorite ce pot acompania uneori asemenea tulburari.

Avand in vedere forma sinuoasa a colonului, medicul detensioneaza intestinul injectand, prin colonoscop, aer sau apa, pentru a preveni ranirea peretelui intestinal. Examinarea propriu-zisa incepe abia dupa colonoscopul se atinge extremitatea finala a colonului, deoarece este mai facil pentru specialist ca sa efectueze procedura pe masura ce instrumentul este retras lent din colon. Pacientul poate resimti o usoara neplacere la deplasarea colonoscopului prin colon, mai ales in zonele cu o curbura foarte accentuata; cu toate acestea, durerea acuta este rareori intalnita.

Dat fiind diametrul redus al instrumentului, pacientii nu simt durere, cu toate ca inundarea cu aer a colonului poate cauza un oarecare disconfort. In mod obisnuit, pacientii nu simt nimic, nici macar atunci cand medicul efectueaza o polipectomie.

Cum se pregateste pacientul pentru colonoscopie?

Desi colonoscopia poate parea deranjanta, multi pacienti afirma ca mult mai solicitanta li s-a parut pregatirea pentru aceasta, decat procedura in sine. Pregatirea dureaza intre una si doua zile, perioada in care pacientii sunt rugati sa ramana la domiciliu pentru a putea folosi cat mai frecvent toaleta.

Pregatirea are ca scop indepartarea din colon a oricaror resturi alimentare solide. Cu 1-2 zile inainte de efectuarea colonoscopiei, pacientii vor evita consumul de alimente solide, hranindu-se doar cu lichide limpezi precum sucul de mere, supa de pui, limonada si apa. De asemenea, este posibil ca medicul sa recomande si administrarea unor laxative.

Ce se intampla dupa colonoscopie?

Pacientul este tinut sub observatie circa 30 minute. Este posibil acesta ca sa resimta, pentru o scurta perioada, crampe sau senzatie de balonare. Ulterior, poate reveni la dieta obisnuita.

Ce complicatii pot surveni in urma colonoscopiei?

Complicatiile apar extrem de rar. Foarte rar, colonoscopia poate provoca sangerari sau strapungeri ale colonului. Pacientul trebuie sa se adreseze medicului atunci cand sufera de febra, frisoane sau dureri, sau daca observa sangerari rectale abundente sau indelungate.

Punctia biopsie mamara, metoda sigura si moderna de diagnostic a afectiunilor sanului

Desi primul gand atunci cand auzim de nodul la san ne duce la cancer, trebuie sa stim ca doar 20% dintre nodulii mamari sunt de natura canceroasa, existand numeroase alte conditii medicale care pot duce la aparitia acestor formatiuni. Biopsia mamara este procedura cea mai adecvata de diagnosticare a naturii lor. Cu toate acestea, statistica nu face ca pacientele sa fie mai putin reticente fata de aceasta procedura. Iata numai unul din motivele pentru care personalul Muntenia Hospital acorda o atentie speciala fiecareia dintre pacientele supuse unei astfel de interventii, ele beneficiind de asistenta medicala oferita de cel mai modern si complet Centru de Chirurgie Oncologica a Sanului din regiunea Arges si imprejurimi.

Punctia biopsie mamara consta in prelevarea unui esantion de celule. Fiecare procedura este precis indreptata spre esantionarea in mod exclusiv a tesutului suspect de san, lasand restul sanului intact. Biopsiile de san sunt obtinute intr-o maniera minim invaziva, pe cat posibil fara incizie sau anestezie generala. Probele pot fi apoi examinate sub microscop, acest lucru putand ajuta la diagnosticarea conditiilor de piele non-canceroase. De asemenea, pot fi depistate afectiuni cum ar fi cancerul mamar inflamator sau boala Paget.

1
2

„Punctia biopsie mamara este metoda chirurgicala minim invaziva prin care se pot preleva, cu ajutorul unui pistol special, fragmente de tesut dintr-o formatiune tumorala mamara (nodul) in vederea efectuarii examenului histopatologic. Ne permite efectuarea atat a examenului histopatologic conventional, ce ne va spune daca este sau nu vorba de o formatiune maligna, cat si a examenelor suplimentare, testele imunohistochimice ce ne aduc informatii detaliate despre tipul si caracteristicile acestei tumori: status receptori hormonali, numar de diviziuni.” - ne spune dr. Bogdan Azamfire, Medic primar Chirurgie generala, specialist in chirurgia oncologica a sanului. Cu o experienta de peste 3,000 interventii chirurgicale de san, medicul nostru este unul dintre expertii in practicarea tehnicii detectarii ganglionului santinela, urmand cursuri de perfectionare si stagii de supraspecializare in cadrul Departamentului de Senologie al Institutului de Oncologie European din Milano.

Doctorul Azamfire recomanda efectuarea punctiei biopsie mamara atunci cand pacienta observa simptome precum:

  • modificari ale pielii pieptului
  • senzatii de caldura sau inflamare a sanului
  • schimbari in mamelon sau in zona inconjuratoare (areola)
  • senzatii de durere sau intepaturi la mamelon

„Punctia se realizeaza de obicei sub anestezie locala si nu necesita spitalizare. Se poate realiza si sub ghidaj ecografic sau radiologic. In functie de rezultatul examenului histopatologic se stabilesc apoi pasii urmatori in cadrul planului de tratament”, ne mai spune dr. Azamfire. „Sfatuiesc pacientele sa nu se teama, ci sa o abordeze ca pe orice alta analiza sau investigatie medicala recomandata de medic, intrucat disconfortul resimtit este minim, iar informatiile pe care ni le furnizeaza sunt extrem de necesare pentru sanatatea ei.”

Punctia biopsie mamara este o procedura foarte sigura, medicii nostri asigurandu-se ca beneficiile obtinute de paciente sunt deasupra oricaror eventuale riscuri. De obicei, efectele secundare se reduc la aparitia in zona afectata a unei vanatai ce dispare in 1-2 saptamani, rare fiind cazurile in care se observa sangerari sau inflamari temporare.

Acest site foloseşte cookie-uri si colecteaza date cu caracter personal. Consulta mai multe informatii aici.
Mai multe informatii Sunt de acord Nu sunt de acord